drifting away

ar mai fi de adaugat „recenzii 3″, s au mai adunat cateva scrieri din octombrie pana acum. insa nu am nici o tragere de inima pentru o incursiune in trecut, fie el si apropiat. mi a atras atentia totusi un post din 24 noiembrie :

”

Late goodbye…

Cuvinte aruncate in vant, spuse din dorinta de a expune o idee, un sentiment sau poate doar din dorinta de a le exprima. Cuvinte inhibate si ascunse bine, nerostite de multa vreme din teama de a nu gresi, din teama de a te descoperi in fata ta si a celorlalti. Sentimente uitate intr o ‘cutie’ pe care am ales sa o inchid demult. Din cand in cand se redeschide. Vrea sa imi demonstreze ca oricat control as avea asupra mea si a actiunilor intreprinse, exista dramul de providenta in fata caruia nu pot decat sa ma supun. Iar acest incident al acceptarii neputintei in fata unei bariere nu l am inteles niciodata si greu m am conformat lui. Prefer izolarea in locul socializarii gratuite si fara rost. Aflata parca intr un contratimp fructuos cu ceea ce la un moment dat a contat pt mine, m am trezit in fata unei realitati crude. Oamenii se schimba. Oamenii uita sa simta, uita sa zambeasca, uita de ei. Intra in jocul obositor al contidianului. Uita de ‘ puritatea’ ce candva aducea acel fior ce mai tarziu era constientizat ca fiind fericire. Recenta poveste cu ‘coasta lui adam’ m a tinut departe de ‘lumea de afara’. Mi a adus langa mine prieteni uitati undeva in conglomeratul social. Nu ma asteptam. Nu vreau sa devin sentimentala dar inconstient sunt. Incercam sa realizez unde ne am pierdut, urmand modelul tipizat. Alergand dupa un ideal inconstient si intoxicati de mitul omului modern am devenit prizonierii propriilor idealuri iluzorii.

I miss good old times…”

eh…

a mai trecut ceva timp peste mine si evident peste toti. in principiu au trecut sarbatorile, perioada neprielnica pt mine, asta in ultimii 3 ani. am mai invatat cate ceva, am mai „supravietuit” anumitor intamplari. am mai acceptat anumite ipostaze si am lasat unda uitarii sa se aseze peste cateva amintiri. am mai infrant un vis dar am facut loc pt alte sperante viitoare. acum zambesc. acum nu imi mai este dor. acum imi acord timp mie intr o maniera mai mult egoista. nu il mai impart decat in clipe bine dozate. o dulce izolare calculata. fara lacrimi, fara dezamagiri sau depresii. doar o hibernare letargica placuta.

take some time for yourself. if you won t nobody will give it to you 🙂

Publicitate

~ de Hazy pe ianuarie 24, 2008.